Se afișează postările cu eticheta lumina. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta lumina. Afișați toate postările

vineri, 8 mai 2009

Capsunii

















Cand m-am mutat aici (adica anul trecut in Aprilie) am gasit o parcela lunga de vreo 20 m si lata cam de 1 m cu capsuni.Erau atat de inghesuite si pamantul atat de batatorit si plin de buruieni,incat abia daca am reusit sa culeg un castron de capsuni pe toata durata fructificarii.Nici timp nu am avut sa le raresc si curat caci eram ocupati cu renovarea casei.




In toamna insa , le-am scos pe toate si le-am mutat , le-am curatat si le-am pus mai rare.Acum sunt o frumusete. Au frunzele mari si o multime de flori si fructe. Asta si pentru ca le ud la fiecare 2-3 zile.







Capsunul este o planta de talie redusa (15-40 cm), sub forma compacta sau rara. Se poate cultiva in spatii foarte mici din gradina casei, dar si pre suprafete mari in aer liber, in sere sau solarii. In primul an de viata formeaza o tulpina subterana (rizom) foarte scurta, situata foarte aproape de suprafata solului.. Din partea inferioara a acestei tulpini cresc radacini, iar la partea superioara se gaseste o rozeta de frunze. Pana toamna, in varful tulpinii se formeaza un mugur floral, iar la subsuoara frunzelor in rozeta 1-3 muguri vegetativi. In al doilea an, din mugurul floral apare inflorescenta, iar din mugurii vegetativi laterali cresc lastari scurti de 1-2 cm.
Frunzele capsunului traiesc in medie 60-70 de zile, reinnoindu-se treptat. De accea plantele au intotdeauna frunze verzi , chiar si in timpul iernii sub acoperamantul de zapada.
Inflorescentele apar la 2-4 saptamani de la inceputul cresterii frunzelor, asa incat cand se deshid primele flori, plantele poseda un aparat foliar bogat si normal dezvoltat.



Daca vremea va fi asa cum au anuntat , adica frumos si cu temperaturi de peste 25 grade ,probabil ca in maxim 2 saptamani vom manca capsuni.



Si tufa de capsuni"Mount Everest" primita de la Silvia,are destule flori.Am plantat-o la soare,iar in toamna voi desparti stoloni si ii voi muta.





Fiind format in regiuni umede si racoroase si avand sistemul radicular superficial, capsunul are cerinte mari fata de umiditatea solului, care trebui mentinuta la 65-75% din capacitatea de camp. De accea in regiunile secetoase, irigarea este indispensabila. Si excesul de apa din sol dauneaza plantelor, de accea terenurile pe care se cultiva capsuni trebuie sa aiba un drenaj bun.



Necesitatile capsunului fata de lumina sunt moderate, Faptul ca in zonele nordice reuseste mai bine cultura lui decat in zonele sudice. Suporta si semiumbra, putandu-se obtine productii multumitoare de fructe si in culturi intercalate cu pomi tineri, arbusti. Productii mari si de calitate superioara se obtin in plantatii pure de capsuni.



Reactia solului trebuie sa fie usor acida, neutra sau slab alcalina, iar apa freatica sa se gaseasca sub 0,8-1 m de la suprafat.?



In timpul infloritului, irigarea influenteaza negativ legarea fructelor.



In momentul plantarii solul trebuie sa fie suficient de umde (la nevoie se iriga in prealabil).
Inainte de plantare, stolonii se fasoneaza, adica li se indeparteaza resturile de filamente si frunze uscate, lasandu-li-se 2-3 frunzulite.
Radacinile stolonilor se introduc intr-o mocirla de consistenta mijlocie, astfel ca mugurul central sa ramana neacoperit cu mocirla.. Stolonul, chiar si cand este mocirlit, trebuie ferit de arsita soarelui, pentru ca se ofileste, si isi revine greu dupa plantare.
Este bine ca stolonii să se mocirlească individual, astfel încât întregul sistem radicular să fie cuprins de mocirlă.

Adancimea de plantare se stabileste astfel ca mugurul central sa se afle la nivelul solului., fara a fi acoperit cu pamant. Cand plantarea este superficiala exista riscul ca plantele sa sufere de frig si seceta, iar in cazul plantarii prea adanci, rozetele nu pornesc in crestere sau vegeteaza anevoios.



Perioadele in care este indispensabila irigarea intr-o cultura pe rod:
- inainte de inflorit atunci cand iarna si primavara sunt sarace in precipitatii;
- la inceputul formarii fructelor; - in timpul maturarii fructelor



Irigarea se va face dimineata pe timpul primaverii si seara in timpul verii.




vineri, 17 aprilie 2009

PAŞTE fericit


Sfintele sarbatori de Paşte sa va aduca linişte in suflet, multa bucurie, sanatate, fericire si puterea de a darui şi ajuta .

Sunt zile cand trebuie sa ne amintim sa fim mai buni,mai plini de dragoste cu inima calda şi mai deschisa, cand lumina sfanta coboara in casele şi in inimile noastre…

PAŞTE FERICIT TUTUROR!

marți, 14 aprilie 2009

Smochinul

M-am gandit la smochin,deoarece imi doresc foarte tare unul.Unde am stat in Bucuresti,era unul chiar in fata blocului.Initial,nici nu am stiut ce este ala.Apoi,insa,am vazut fructele si mi-am dat seama.Probabil ca cineva il plantase acolo.A fost prima data cand am mancat smochine crude direct de la sursa.Sunt delicioase.
Si ,mai ales,va recomand smochinul deoarece este o planta putin pretentioasa,usor de intretinut si care ofera multe satisfactii.
Deci,iata ce informatii am gasit despre smochin.Mie mi se par importante si bune de stiut pentru cei ce vor sa aiba un smochin.

Smochinul este o planta de origine subtropicala ce se cultiva in tara noastra, in gradinile amatorilor, in locuri adapostite si bine luminate, cu microclimat bland, sau acolo unde in cursul iernii poate fi protejat.Conditii prielnice de cultura gaseste in sudul si sud-vestul tarii: Drobeta Turnu Severin, Svinita, Coronini, Timisoara, Moldova Veche, Tismana, dar si in Dobrogea, la Mangalia si Sfantu Gheorghe.
Smochinul este o specie cunoscuta din vechime, fiind mentionata de catre Theophrast, Dioscoride, Pliniu, precum si de Homer, in Eliada si Odiseea.
Numele stiintific Ficus carica - s-a dat dupa numele localitatii Carica din Asia Mica, unde a fost gasit in stare salbatica.

Smochinul (Ficus carica) este un pom fructifer inalt de 3-4 metri, originar din Orientul Mijlociu si bazinul Mediteranei.
Desi face parte din vegetatia specifica regiunilor mai calde, smochinul poate fi cultivat si in Romania, in regiunile in care temperaturile nu sunt foarte scazute iarna. Conditia este sa il protejezi de frig, invelindu-i coroana cu folii de plastic, frunze uscate, iarba uscata sau paie. Desigur, smochinul poate fi plantat si intr-un ghiveci de dimensiuni mari, pe care il poti muta iarna in interior. In aceasta varianta, smochinul nu isi va pierde toate frunzele si va ramane verde tot timpul anului.
In niciun caz insa nu trebuie lasat afara iarna un smochin cultivat in ghiveci, ii vor ingheta radacinile.
Ca aspect general, smochinul creste sub forma unei tufe inalte, daca nu este dirijat pe un spalier sau pe un alt suport. Cand ii tai lastarii, trebuie sa ai grija sa nu iti pui mana la ochi sau la gura, pentru ca seva plantei este toxica.
De asemenea, trebuie sa indepartezi animalele de casa din preajma pomului, mai ales in momentul taierii, si sa feresti copii mici de contactul cu crengile taiate. Frunzele de smochin sunt palmate, late, cu petiolul lung, cu perisori pe ambele parti. Florile sunt verzi si se autopolenizeaza, in cazul varietatilor de smochin cultivat.
Scoarta de smochin este sensibila, spre deosebire de alti pomi fructiferi. In locul in care o creanga este ranita, apar cresteri tumorale cu rol de protectie.
Pomul are nevoie de multa lumina pentru a fructifica si a duce la maturitate fructele, are nevoie de caldura si de multa apa. Poate fi lasat sa creasca asemeni unei tufe sau poate fi tuns periodic. Are nevoie de spatiu in care sa se intinda, atat la suprafata cat si la nivelul radacinilor. Atentie deci daca il cresti in ghiveci, alege un vas cat mai mare cu putinta. Daca il plantezi in gradina, evita un loc inghesuit, ideal este un spatiu liber, deschis, marginit la un capat de un perete sau un alt adapost care sa il protejeze de vant.
Sfaturi :
-daca ai un smochin in ghiveci inveleste vasul cu un paravan de trestie, o rogojina, cetini uscate sau alt material care sa il fereasca de soare;
-smochinului nu ii place sa i se incalzeasca pamantul in jurul radacinilor sau sa sufere de uscaciune
-daca pomul este tanar, protejeaza-i tulpinile invelindu-le cu panza de sac sau canepa, si
la primele semne ale aparitiei unor pete ruginii pe frunze, stropeste-l cu zeama bordeleza
Subliniem faptul ca prezinta importanta atat din punct de vedere alimentar, cat si terapeutic.
Fructele sale se pot consuma in stare proaspata, dar mai ales uscate, cat si sub forma de preparate: dulceata, gem, compot, vin, avand un continut ridicat de elemente nutritive, astfel: 1 kg de smochine contine aproximativ 714 calorii, 12,8 g proteina, 31,6 g lipide, 178 g zaharuri, 490 mg calciu, 290 mg fosfor, 14 mg vitamina C. In plus, fructele au proprietati medicinale fiind tonifiante, diuretice si emoliente.Din 50-100 g smochime si 1 l apa se poate obtine un ceai (decoct) care da bune rezultate in tratarea bolilor cailor respiratorii (bronsite, laringite, traheite si stari febrile), administrandu-se cate 1-2 cani de ceai, cu 1-2 ore inainte de mese, timp de 10-12 zile.
Proprietati farmaceutice prezinta si alte parti ale plantei, frunzele si lastarii.Din frunze se poate obtine o infuzie folosita in tratarea tulburarilor circulatorii.Aceasta se prepara din 20-30 g frunze si 1 l apa, luandu-se 1-2 cani de infuzie pe zi, timp de 5-6 zile.Lastarii in crestere se folosesc la prepararea unui decoct, cu actiune laxativa, care se obtine din 50-60 g lastari si 1 l apa.Infuzia si decoctul se pot folosi si extern pentru tratarea furunculelor, a abceselor, stomatitelor si gingivitelor.Sucul laptos care apare la detasarea frunzelor si lastarilor se foloseste contra negilor si bataturilor, prin aplicarea pe zonele afectate, dimineata si seara.Smochinul este o specie care rodeste timpuriu (anul III de la plantare) si, daca este cultivat in zone adapostite si cu climat bland, da doua recolte pe an.Este o specie longeviva, cu perioada de rodire de 60-70 ani, si se inmulteste usor, fie pe cale vegetativa, prin drajoni, marcote si butasi, fie prin samanta.Fiind o specie iubitoare de caldura (climat cald) si de multa lumina, s-au obtinut multe selectii la Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Drobeta Turnu Severin, care este asezata intr-o zona favorabila culturii acestei specii.Trebuie mentionate selectiile Drobeta-1, Drobeta-3 si Svinita-1 obtinute de colectivul de cercetare de la aceasta statiune de unde cei interesati pot procura si material saditor.
(Ing. Adela Barbulescu)