De primavara

Am mai facut 2 rasadnite si am pus in ele seminte de ardei de toate felurile si de gogosari .Acum am 4 rasadnite a 2 m lungime fiecare si 1 m latime.

Seminte pe care le-am tinut mai intai la ciorap.Si nu orice fel de ciorap,ci lycra,sa nu se supere semintele si sa incolteasca frumos.

Le-am pus pe data de 7, fiecare fel cu eticheta pe pahar ca sa nu uit ce sunt,si , dupa ce le-am bagat in ciorap,le-am umezit bine cu apa calduta si le-am infasurat in carpe de bumbac.Apoi le-am bagat in pahare si le-am tinut la caldura.

Astazi ,cand le-am desfacut din carpe,aratau asa.(desigur ca le-am controlat zilnic sa vad cum stau si le-am mai umezit cate putin)

Intre timp am tuns si trandafirii,dar am uitat sa le fac poze.Am 2 tufe de dulceata,roz si alb,si 3 decorativi,a caror denumire nu le-o cunosc.

Apoi am facut si ceva de mancare,caci trebuia sa mai si mancam.

Am facut un orez cu ciuperci,o salata de fasole verde cu usturoi si niste pachetele din foi de placinta cu stevie si spanac.

Salata de fasole verde fideluta

Cand nu avem fasole proaspata,luam o punga de vasole congelata si o fierbem cam 30 de minute.O scurgem si o lasam sa se raceasca.Intre timp preparam un sos din:1 lingura mustar2 catei de usturoi tocati marunt1/4 ceapa tocata marunt1 lingura ulei de maslinezeama de la jumatate de lamaiesarepatrunjel tocat.Se stoarce bine fasolea (cu mana) sa nu mai aiba apa si se amesteca cu sosul.Va garantez ca dupa ce mancati nici nu va va mirosi gura a usturoi.Este minunata.

Pachetele cu frunze de primavara

2 cepe mari le-am taiat pestisori si le-am inabusit in putin ulei si 2 linguri de apa.Apoi am pus si vreo 250 g spanac si 250 g stevie tocate si cateva ciuperci taiate feliute.Am lasat acoperit , sa se inmoaie bine verdeturile , apoi am pus putin piper,sare,marar si patrunjel tocate fin si am dat la o parte sa se raceasca.

Foile de placinta le-am desfacut si le-am taiat in 2.Apoi am pus cate 2 fasii de foaie una peste alta am pus din compozitia de mai sus pe ele si am rulat.Pachetelele astfel facute,le-am pus pe tava unsa cu ulei,le-am uns cu putin ulei deasupra si le-am bagat in cuptorul incins.Cand s-au rumenit usor le-am scos si gata.

O mancare sanatoasa

Stevia

Astazi am cules din gradina , de pe langa gard , un lighenas de stevie.Minunat pentru o ciorba sanatoasa.Dar,pentru ca nu am timp acum o sa o fac sambata.Am cules-o acum pentru ca imi place cat este mica si frageda.O spal si o bag la congelator in pungute dupa ce o toc mai mare.

Stevia este o planta dulce, mult mai dulce decat zaharul .

Stevia are capacitatea de a regla nivelul zaharului in sange (glicemia), de a micsora pofta de dulciuri si senzatia acuta de foame, fiind eficienta pentru cei care sufera de diabet sau hipoglicemie.

Stevia este excelenta pentru stimularea energiei mentale si fizice si poate chiar opri bacteriile care determina cariile dentare.

Stevia nu contine calorii.

Stevia contine substante dulci (glicozide) care nu sunt metabolizate de organismul uman, fiind astfel eliminate fara ca vreo calorie sa fie absorbita.

Stevia mai contine si proteine, fibre, carbohidrati, fosfor, zinc, calciu, potasiu, magneziu si vitaminele A si C.

Stevia este un aliment vegetal cu o impresionanata reputatie de vindecator pentru organism. Nu numai ca nu mareste nivelul zaharului din sange, ba chiar determina scaderea acestuia daca este prea mare.

Stevia , spre deosebire de zahar, nu favorizeaza inmultirea bacteriilor nesanatoase si a ciupercilor, care pot infecta organismul cauzand probleme serioase.

Stevia scade pofta de dulciuri, echilibrand nivelul zaharului din sange si evitand oscilatiile hipoglicemiei.

Stevia poate micsora dorinta de a consuma alimente grase si poate controla apetitul. Unii oameni au descoperit ca pofta lor de mancare scade daca iau drajeuri din stevia cu 15-20 de minute inainte de masa.

Stevia actioneaza ca un diuretic natural, ajutand organismul sa scape de fluidele in exces, scade oboseala mentala si fizica, armonizeaza digestia, regleaza presiunea sangelui si ajuta la pierderea in greutate.

Informatiile au fost preluate din cartea "Hrana vie pentru sanatate -12 supralimente naturale pentru intarirea sanatatii" editia a 2-a, de Dr. Gillian McKeith, trad: Ioana Maria Diaconu, Bucuresti, Curtea Veche Publishing, 2007

Spanacul

Un alt aliment minunat de sanatos , pe care il mananc cu mare placere in orice anotimp,dar mai ales primavara si toamna , pentru ca atunci il gasesc in stare proaspata. Acum , cu atat mai mult , caci il culeg direct din gradina mea , cu toate ca mai am ceva de asteptat pana se va face mare.

Spanacul este originar din Turkestan si Afganistan. Arabii îl foloseau pentru a combate afectiunile gâtului si ale plamânilor, în Franta, aceasta leguma si-a facut aparitia în secolul al VIH-lea.

Spanacul, chiar bogat în fier, nu contine acest element în proportie mai mare decât alte vegetale, însa, în spanac, fierul se combina cu alte substante de prima importanta: acid folic , multa vitamina B12, care, asociata cu acidul folic, duce la cresterea numarului de globule rosii în sânge. Clorofila, în combinatie cu fierul, regenereaza sângele si îi creste continutul de hemoglobina. Iodul este foarte util în combaterea bolilor de piele, a tuberculozei si în întarirea imunitatii naturale a organismului.

Datorita saponinei din spanac , fierul si iodul sunt absorbite cu usurinta de catre organism. Saponina intervine si în functionarea sistemului digestiv.

Spanacul este recomandat, înainte de toate, convalescentilor, astenicilor, copiilor, rahiticilor, persoanelor în vârsta, femeilorînsarcinate. Acestea din urma au nevoie de acid folic , care participa, între altele, la procesul de regenerare a epidermei. El este indispensabil în cicatrizarea ranilor.

Spanacul , consumat cu regularitate , contribuie la obtinerea unui par frumos , datorita sulfului prezent în compozitia sa.

Spanacul „razuieste" usor deseurile alimentare de pe peretii intestinali, ducând la cresterea masei de materii fecale si stimuleaza intestinul în actiunea sa de evacuare.

Nu oricine poate face o cura de spanac. Persoanele cu afectuni hepatice si reumatice, cei cu litiaza trebuie sa-l consume cu moderatie, din cauza acidului oxalic pe care îl contine. Persoanele constrânse sa tina un regim strict, fara sare, îl vor elimina total din alimentatie.

Prin fierbere, spanacul pierde majoritatea principiilor sale active. Nu este recomandabila nici chiar o fierbere pe abur sau înabusita. Daca dorim sa ne bucuram de toate calitatile sale, trebuie sa îl consumam crud si proaspat.Cura cu suc de spanac reechilibreaza si fortifica organismul

Spanacul este o pavaza împotriva anemiei, depresiei nervoase si oboselii.Sucul de spanac se poate combina în parti egale cu cel de morcov, de creson sau de telina.

Spanacul , prin aplicari locale , calmeaza arsurile si impetigo-ul (pecinginea): se fierb câteva frunze de spanac în putin ulei de masline. Se fixeaza cu un bandaj. Se aplica doua sau trei cataplasme pe zi.

Pentru parul uscat se fierb 125 g de spanac proaspat într-o jumatate de litru de apa, timp de 20 de minute. Se lasa sa se raceasca. Se aplica produsul pe par, sub forma de cataplasma. Se maseaza usor, timp de un minut, apoi se lasa astfel o ora, înfasurând cu o boneta sau cu o punga de plastic. Se spala apoi parul. Tratamentul se repeta de doua ori pe saptamâna.

De ziua ta

Destinul a hotarat sa fii femeie, Dumnezeu te-a ajutat sa fi mama,si cum ziua de 8 martie ne este destinata, eu iti doresc "La multi ani" si sa ai toate zilele luminoase si frumoase!

Cel mai frumos trandafir din gradina noastra.Este minunea noastra,iubirea noastra,tot ce ne-am dorit vreodata si tot ce conteaza pe lumea asta.Restul este efemer.

Duminica Ortodoxiei

Praznicul Ortodoxiei nu este o sarbatoare fixa transferata in ciclul mobil, ci ea a fost nemijlocit instituita, pentru a fi serbata in prima duminica din Postul Mare, de catre patriarhul Metodie al Constantinopolului cu prilejul celei de-a doua restaurari definitive a sfintelor icoane, pe 11 martie 843. Aceasta sarbatoare solemna, cea mai importanta dintre comemorarile dogmatice repartizate in cursul anului liturgic, nu s-a generalizat insa imediat, impunerea ei definitiva fiind atestata abia in secolul XI. La Constantinopol, dupa o Panihida tinuta la biserica din Vlaherne si dupa privegherea de seara se facea o lunga procesiune pana la Sfanta Sofia, unde se celebra Liturghia, la sfarsitul careia patriarhul oferea la patriarhie un mare banchet oficialitatilor Bisericii si Imperiului. Aceste festivitati erau un prilej de adunare a unui mare numar de "monahi si de laici veniti din provincii, marcand astfel puternic sfarsitul primei saptamani a postului.
Semnificatia acestei sarbatori sta tocmai in aceasta conceptie despre unitatea in credinta. Armonia crestinilor uniti in credinta lor in acelasi Hristos e conditia necesara pentru celebrarea duhovniceasca a praznicului Ortodoxiei si pentru a duce un post folositor.

Tradiţia ortodoxă este foarte severă în privinţa acestui “post al posturilor”. Prima şi ultima săptămînă din cele şapte sînt de o asprime aparte, recomandîndu-se ca în lunea şi marţea primei săptămîni, ca şi în Săptămîna Patimilor, să se mănînce doar o singură dată pe zi, seara , şi atunci , numai paine şi apă , iar în Vinerea şi în Sîmbăta Mare să se ţină post negru . În acest post nu se mănâncă deloc carne, ouă şi lactate . La peşte sînt doar două dezlegări în tot postul: de Buna Vestire/Blagoveştenie (e şi o vorbă populară care zice: “În ziua de Blagoveşte/ Tot românu’ mîncă peşte”) şi de Florii.
Nu se consumă vin şi se mănîncă doar mancare fara ulei cu excepţia sambetelor şi duminicilor, precum şi a zilelor de Aflarea Capului Sfîntului Ioan Botezătorul (24 februarie), Mucenici (9 martie) şi Buna Vestire (25 martie). Doar bolnavii au dezlegare pe toată durata postului la ulei şi la vin, dar cu măsură.
Se înţelege că în acest răstimp nu se fac nunţi sau alte petreceri/chefuri. Postul – care “potoleşte trupul, înfrânează poftele cele nesăturate, curăţeşte şi înaripează sufletul” (Sfântul Ioan Gură de Aur) – nu se reduce, desigur, la mîncare şi la băutură, căci atunci ar fi simplu regim sau dietă (ajutînd sănătăţii trupului, dar nicidecum mîntuirii).
Înfrînarea de la mîncare şi băutură este doar faţa cea mai concretă şi mai exterioară a postului. În răstimpul postului, se cuvine să ne păzim de excese şi smintiri toate cele cinci simţuri, iar nu în ultimul rînd gîndurile. Înfrînarea trupească e de mare preţ, dar de şi mai mare preţ este înfrînarea sufletească, curăţirea şi întărirea spirituală, asceza interioară. Înfrînarea din afară nu-şi atinge scopul duhovnicesc decît dacă o înlesneşte pe cea dinlăuntru şi se conjugă cu ea. Să fim mai buni, mai smeriţi, mai generoşi, mai înţelegători, mai iertători – iată adevăratele roade pe care trebuie să le aducă postul în noi.
A-ţi păzi gura de clevetiri sau ochiul de atracţii deocheate e adeseori mai anevoie decît să nu mănînci carne sau să nu bei vin. Postul e o luptă complexă cu tine însuţi şi-şi împlineşte rostul în inima fiecăruia.
Adevăratul post nu trebuie să te facă mai palid la faţă sau mai slab, ci să te aducă în acea stare îmbunătăţită a fiinţei tale în care să fii gata să te bucuri pur cu îngerii şi “să ierţi toate pentru Înviere”. (Vecernia iertării din Duminica Izgonirii lui Adam din Rai - numită şi Duminica Iertării - este, de altfel, prima dintre slujbele Postului Mare: în prezenţa preotului, credincioşii îşi cer iertare unul altuia, cum o vor face şi spre sfîrşitul veghii pascale: "Iartă-mă, frate!" - "Dumnezeu să te ierte".)

Rugaciunea Sfantului Efrem Sirul care se rosteste in Sfantul si Marele Post
Doamne si Stapanul vietii mele, duhul trandaviei, al grijii de multe, al iubirii de stäpanire si al grairii in desert nu mi-l da mie. Iar duhul curatiei, al gandului smerit, al rabdarii si al dragostei daruieste-mi-l mie, sluga Ta. Asa, Doamne Imparate, daruieste-mi ca sa-mi vad greselile mele si sä nu osandesc pe fratele meu. Ca binecuvantat esti Tu in vecii vecilor. Amin.

GradinaPasiuneaMea: De martisor

GradinaPasiuneaMea: De martisor

O noua zi de primavara

Astazi ne-a trezit David(baiatul meu),pe la ora 6.As mai fi stat putin in pat caci eram franta,dar daca el este treaz nici nu se pune problema sa nu il luam langa noi.Dupa care le-am facut la baieti sa manance,si eu m-am apucat de treaba.Intai mancarea de care ziceam ieri,mazare cu soia si morcovi.A iesit atat de buna,incat nu am mai mancat altceva azi.

Dupa ce am pus si niste rufe la miat,caci draguta mea de masina automata sta prin debara,am iesit sa duc rasadurile in rasadnita.Sper sa reziste.Daca nu,oricum mai pun seminte ca am 2 pungi pline.

Dupa ce le-am mutat(sau repicat,cum se spune) le-am udat cu apa calduta,adica la temperatura din solar,am iesit din solar si m-am apucat sa presadesc salata rosie creata,care a rezistat cu stoicism variatiilor de temperatura din iarna asta.Salata verde nu a mai rezistat atator valuri de caldura si ger.

Am pus si cateva cuiburi de ceapa rosie si alba pentru samanta, si am mai pus un razor de mazare.Caci noi mancam multa si asta de primavara mi se pare mai dulce decat cea de toamna.

Apoi m-am apucat sa sparg cu sapa, crusta de pamant care s-a format pe razoarele cu ceapa,usturoi,telina si capsuni.

Am dat putin si pe straturile de irisi de la capatul gradinii de legume.Apoi am stropit peste tot cu Merpan,inclusiv pe rasadurile repicate.Am inchis cu grija rasadnita,caci era deja trecut de 16.00 si incepea sa fie racoare si am intrat in casa la rufe.Pe la 19.30,dupa o baie binemeritata,am intrat in casa ,sa ma relaxez.Intai citind ce a mai postat Elisa,ca asa fac mereu,intai intru la ea cum deschid calculatorul,si apoi pe blogul meu sa va scriu celor care binevoiti a ma vizita.

Rasaduri,rasadnite si munca in natura

Astazi baietii mei au plecat in Bucuresti si m-au lasat singura sa imi fac treaba. De pe la 9.30 pana la 17.00 am stat numai in gradina.

Cand ma gandesc la cat am facut azi,mi se pare putin.O rasadnita si un razor insamantat cu ridichi de luna.

Da,dar la rasadnita am scos pamantul ,cam 30 cm.Am nivelat frumos si am pus gunoi de grajd.De la prietena mea draga , tanti Mia.Caci asa ii spun.E mai mare decat mine cu vreo...cativa ani.

Apoi am luat la maruntit tot pamantul scos , pe bucati , bineinteles ca era mult si nu as fi avut cum sa il fac tot odata.Pe masura ce il marunteam il si curatam de toate radacinile de buruieni si de gunoaie si il puneam in rasadnita,peste gunoiul de grajd.

La sfarsit,am nivelat frumos si am presarat putina turba deasupra,ca sa nu se formeze crusta.

Apoi am lasat capacul rasadnitei peste pamant si am asezat niste bucati de lemn peste marginile foliei,casa nu intre aer.Maine voi purcede la insamantare.

Dupa ce am terminat cu rasadnita,am pus pe un razor seminte de ridichi de luna.Am facut santuri cu coltul sapei,cam la 15 cm distanta unul de celalalt,si am pus boaba cu boaba , semintele , la aproximativ un lat de palma distanta una de cealalta.

Azi le-am pus pe cele rosii rotunde.Maine mai am de pus din cele alungite cu varful alb si lungi albe , care sunt foarte bune pentru salate.Si sa mai fac inca o rasadnita si eventual sa presadesc si salata creata,caci e deasa si altfel nu mai creste.

Treaba multa.Daca ar fi dupa mine nici nu as mai dormi.Dar trebuie , caci altfel maine voi fi zombi.

Si mai trebuie sa fac si mancare sa imi hranesc baietii.Ca doar trebuie sa ii mentin sanatosi si frumosi.

O sa fac o mazare cu morcovi,marar si soia.Daca nu uit ii fac si o poza.

Am primit astazi de la un vecin niste bulbi de narcise pe care i-a scos el de pe o parcela cu ajtorul cazmalei mele pe care i-am imprumutat-o.Ma bucur.Chiar nu aveam narcise in gradina.Nu cred ca o sa infloreasca anul asta,dat fiind ca au fost mutate,dar macar acum stiu ca am si eu narcise.