marți, 31 martie 2009

Gradina prinde viata

Aceasta este floarea careia inca nu i-am aflat numele.Face in mijlocul rozetei de frunse mai multe flori grena cu irizatii galbene cu 4-5 petale fiecare.
Caisii au inceput sa isi desfaca bobocii.

Crinii mei cresc vazand cu ochii.


Trandafirii de dulceata,pe care i-am tuns acum vreo 10 zile, cresc frumos.


Au inceput sa infloreasca si narcisele.Cele albe abia le-am plantat de vreo 2 saptamani,deci nu cred ca imi vor inflori anul asta.


Unul din cele 2 razoare cu mazare.Acesta l-am plantat in Februarie.


O parte din gradina de flori este cu zambile albe.Am descoperit ca ,pe langa acestea albe din fata casei si cele albastre din fundul gradinii,mai am si cateva roz superbe.

Acesta este coacazul meu.Este negru.

Are un an,insa e practic la inceput caci,asa cum am mai scris,nu am stiut cum si unde sa il plantez.

Anul asta insa,sper sa mancam si fructe.

Am citit ca mai exista si coacaz rosu si galben,insa cel negru este cel mai bogat in vitamine.

Iata ce am gasit despre coacaz :

Coacăzele negre au gust foxat si se folosesc la vin, sirop sau peltea. Ele sunt foarte bogate în mangan element chimic care reglează activitatea unor hormoni (îndeosebi a celor sexuali), participă la formarea sângelui şi a laptelui şi stimulează activitatea sistemului nervos central.
Coacăzele sunt de asemenea, foarte bogate în magneziu, precum şi în fier care le imprimă acţiune antianemică. Antocianţii din coacăzele negre sporesc acuitatea vizuală.Datorită substanţelor pectice, taninurilor şi sărurilor de potasiu, sucul de coacăze negre are acţiune antiinflamatorie, stimulează secreţia sucului gastric, reduce procesele de putrefacţie şi măreşte diureza, fapt pentru care se foloseşte în tratarea colitelor cronice, gastritelor cronice hiperacide, a stomatitelor, a proceselor inflamatorii ale ficatului, a calculozei biliare, a insuficienţelor cardio-respiratorii, a aterosclerozei, a unor boli reumatice care însoţesc insuficienţa cardiacă, precum şi pentru prevenirea accidentelor vasculare. Efectul remineralizant şi tonic al coacăzelor negre se datorează bogăţiei în vitamina C şi în elemente minerale alcalinizante (fosfor, magneziu, calciu).Având proprietăţi antianginoase şi febrifuge, coacăzele negre se folosesc în tratarea amigdalitei cronice. Consumul lor mai este indicat în hidropizie, scorbut, etc.Deoarece au conţinut redus în zaharuri, coacăzele pot fi consumate de diabetici.

Pelteaua de coacăze, conţine tannin si se foloseşte în diaree de fermentaţie.Siropul de coacăze, diluat eventual cu apă, este foarte răcoritor în stări febrile infecţioase, în cazuri de rujeolă(pojar), scarlatină, inflamaţii urinare şi febre bilioase.Siropul pectoral se prepară di 250 g coacăze la 1 litru de apă, care se fierb până scad la jumătate; apoi se adaugă o cantitate egală de zahăr şi se fierb din nou, până scade la jumătate. Se ia câte o linguriţă, la două ore, în caz de tuse, anghine sau laringite.

Decoctul din coacăze negre 5% este foarte bogat în vitamina C, rutozid, săruri de potasiu, etc. Se foloseşte contra arteritei şi aterosclerozei. În loc de decoct se poate folosi suc de gem din coacăze.Frunzele de Coacăz negru, se recoltează în mai-iunie şi se usucă în strat subţire, la umbră şi în curent de aer. Se foloseşte sub formă de infuzie, decoct şi macerat glicerinat.

Infuzia din frunze de Coacăz negru 2-3% are acţiune calmantă, hipotensivă şi diuretică; se foloseşte în urticarie, hipertensiune arterială, alcoolism, periartrita scapulo-humerală, etc.; se beau câte 100 ml, de două ori pe zi(dimineaţa şi seara).Decoctul din frunze de Coacăz negru se prepară dintr-o lingură de frunze uscate la 200 ml apă rece; se fierb 5 minute; se foloseşte la dezintoxicarea alcoolicilor, la tratarea înţepăturilor de insecte(are acţiune calmantă), etc. contra înţepăturilor de insecte se poate freca locul dureros cu frunze de Coacăz strivite.

Maceratul glicerinat din frunze de Coacăz negru este indicat în prostatită, psoriazis, infecţii urinare; se obţine prin macerarea la rece a 100 g frunze la un litru de apă care conţine 10% glicerină. Se beau 2-3 căni pe zi.Infuzia din muguri de Coacăz negru, o lingură de muguri la o cană în clocot, are acţiune antialergică; se beau 1-2 căni pe zi, în cazuri de rinite, rinosinuzite alergice, episclerită, conjunctivă.Maceratul glicerinat din muguri de Coacăz negru este indicat si in impotenţă.

Tinctură din muguri de Coacăz negru se foloseşte în tratamentul infecţiei urinare, al episcleritei, urticariei, etc. Se prepară din 20% muguri uscaţi în 100 ml alcool etilic 60%, prin macerat timp de 8-10 zile. Se iau de 3 ori pe zi câte 50 picături în puţină apă.

joi, 26 martie 2009

Au inflorit zambilele

Florile astea chiar nu stiu cum se numesc.Le-am primit de la vecina mea.Poate stie cineva care intra pe aici si ma lumineaza si pe mine.Face niste flori micute,mov inchis spre grena.
Zambilele din fundul gradinii sunt mov,iar cele din fata casei,albe.
Desi nu sunt din acelea batute , sunt superbe.
Prima zambila inflorita din gradina mea.


O gargarita se plimba tacticoasa printre rasadurile mele.Am trimis-o la plimbare in gradina.







marți, 24 martie 2009

Raceala,virozele si remedii naturiste






Guturaiul sau viroza, raceala, gripa sunt boli care debuteaza brusc cu dureri in tot corpul, febra, tuse seaca, etc. In unele cazuri apar complicatii grave: pulmonare, digestive, nervoase, etc. La febra se adauga o stare de rau general, dureri musculare, frisoane, greturi ori varsaturi repetate, tuse chinuitoare, dureri de cap de intensitate variabila, dureri de ochi, infundarea nasului, secretie nazala iritanta, usturime in gat. Aceasta usturime este, de obicei, primul semn al bolii si trebuie luate urgent primele masuri. In acest moment, temperatura nu depaseste 37,5 grade C si se considera ca viroza s-a declansat.
Respiratiile frecvente, greutatea in respiratie (mai ales la sugari si copilul mic, la batrani, bolnavii cardio-pulmonari), durerile abdominale si ale muschilor membrelor si coloanei vertebrale completeaza tabloul clinic al prezentei maladiei gripale de forma obisnuita si necomplicata.



Numele de gripa vine de la cuvantul "grippe" care, in limba franceza - dialectul franc - inseamna a apuca, a inhata.



Cum se manifestă?



Când eşti răcit: îţi curge şi ţi se înfundă nasul, îţi lăcrimează ochii, te doare capul, ai febră, te simţi obosit, strănuţi sau tuşeşti, te ustură în gât, ai urechile înfundate... O răceală obişnuită nu durează mai mult de o săptămână. Dacă manifestările depăşesc acest interval şi, în plus, se agravează, este cazul să te adresezi unui medic.Atenţie, se ia!



Cum ne ferim de virusi:



-Evitati contactul cu persoanele bolnave si cu aglomeratiile



- Spalati-va frecvent pe maini



- Feriti-va de frig



-Hraniti-va bine, consumand in special legume si fructe bogate in vitamine
Ca sa preveniti gripa este bine sa va hraniti corect, sa consumati in special legume si fructe bogate in vitamine si sa evitati aglomeratiile. Daca va imbolnaviti totusi, stati la pat, beti lichide si prezentati-va la medic la primele semne de febra. In niciun caz nu consumati antibiotice sau antivirale fara recomandarea specialistilor



- Mancati bine, in special fructe si legume bogate in vitamine



- Evitati contactul cu persoanele bolnave si aglomeratiile



- Folositi batista cand stranutati pentru a nu-i imbolnavi si pe cei din jur



- Spalati-va frecvent pe maini



- Aerisiti incaperile atat acasa, cat si la locul de munca



- Prezentati-va la medicul de familie la primele semne de boala



-Imbracati-va bine si purtati incaltari care nu tin umezeala



- Nu stati prea mult in frig



Impotriva gripei, singura metodă sigură este vaccinarea antigripală, care se face toamna, în lunile octombrie-decembrie.



Vaccinul antigripal îşi face efectul la trei săptămâni după injectare şi te protejează timp de minimum 6 luni. Înainte de a-ţi face vaccinul, trebuie să te asiguri că nu eşti alergic la substanţele componente ale acestuia, cum ar fi albuşul de ou. Persoanelor cu imunodeficienţe şi copiilor sub 6 ani li se recomandă vaccinarea de două ori la interval de 4 săptămâni. La 1-2 zile de la vaccinare pot apărea unele efecte secundare: reacţii locale, febră, dureri musculare uşoare, cefalee.



De ce vaccinul antigripal nu te apără de răceală?



Numărul virusurilor de răceală simplă care circulă în sezonul rece este atât de mare, încât o persoană poate să sufere, de-a lungul celor trei anotimpuri, chiar şi 6-8 episoade de guturai. Virozele respiratorii au la bază cel puţin cinci familii de virusuri. De aceea, dacă cineva a contactat unul dintre virusurile răcelii, el nu devine rezistent decât la acel virus, fiind în continuare vulnerabil la celelalte. Cât priveşte gripa, situaţia este cu totul alta. Tulpinile responsabile cu instalarea gripei sunt doar trei: A, B şi C şi sunt diferite de cele care dau viroze respiratorii.






Copiii şi vârstnicii, cele mai uşoare victimeÎn cazul celor mici, sistemul imunitar nu este complet dezvoltat şi, de aceea, răcesc destul de uşor. Iar dacă într-o comunitate există un singur copil gripat, riscul este mare ca şi ceilalţi să se îmbolnăvească. Sistemul imunitar al persoanelor trecute de 50 de ani scade, iar vârstnicii cad şi ei uşor pradă virusurilor răcelii şi ale gripei.



Ce spune medicul?






În cazul virozelor respiratorii nu este bine să luaţi antibiotice. Sunt re­comandate me­di­ca­men­tele simptoma­tice, cum ar fi Pa­ra­cetamolul în cazul du­rerilor de cap, sau Codeină fos­forică, si­­ropuri me­dicinale şi Eurespal, pentru tu­­­se. Numai dacă tu­sea devine pro­­ducti­vă trebuie să mer­geţi la me­­di­­cul curant pentru a vă recomanda an­­ti­­bio­­tice.



Sunt persoane ca­re duc o viaţă de­zor­do­na­tă, cu puţine ore de somn şi fără să facă miş­care. Un mij­loc e­fi­cient de întă­ri­re a imu­nităţii îl constituie miş­carea fă­cu­tă regulat.



Sim­p­to­me­le acestor viroze sunt:



tuse persistentă, dureri în gât, răgu­şea­lă, fe­bră, dureri de cap şi musculare şi nas înfundat.



Cum simţim că ne confruntăm cu aceste probleme trebuie să facem 3-4 zile cure cu su­curi, să bem ceaiuri de soc, păt­­lagină şi mu­­­guri de pin.



E im­portant să începeţi să vă în­tă­riţi imu­­nitatea şi cu ajuto­rul produ­selor natu­ris­te:



Imunactiv - eficient îm­potriva bolilor vi­ra­le şi bacteriene. Ad­mi­nistrare: două capsu­le/zi.



Sirop Plantusin cu mie­­­re, propolis şi vi­ta­mi­na C - Fares - bun emo­lient şi antiseptic al căilor respiratorii. Admi­nis­trare: 2-4 linguriţe/zi.



Guduchi - Herba Ayur­ve­­dica - util în caz de fe­­bră sau anemie. Ad­mi­nistrare: o capsulă de 3 ori/zi.



Vialong - necesar per­­­­soanelor în vârstă pentru că acestea ră­cesc des. Adminis­tra­re: o tabletă/zi.



Gough Kalp - ajută la re­­du­ce­­rea acceselor de tu­se. Administrare: 1-2 lin­guriţe de două ori/zi.



Echinacea - a­ju­tă în cazul infecţiilor virale cu herpes simplex, virus gripal şi va­riolic. Admi­nis­trare: două capsule de două ori/zi.



Imunofort- folositor în infecţii virale şi bacteriene ale apara­tu­lui respirator. Ad­­­­­­mi­nistrare: o capsulă de 3 ori/zi.






Măreşte-ţi imunitatea!



Un sistem imunitar puternic te va ajuta să faci faţă mai uşor sezonului rece.



Hidratarea cu apă, ceaiuri, sucuri naturale, exerciţiile fizice sunt elemente-cheie pentru a te feri de guturai.



Alimentaţia joacă, şi ea, un rol important în prevenirea răcelilor.



Iată ce nu trebuie să-ţi lipsească din farfurie dacă vrei să te bucuri de o imunitate de fier:



1. Citricele, kiwi, ardeiul gras, roşiile sunt bogate în vitamina C, un antioxidant eficient pentru combaterea virusurilor. Cu două portocale îţi asiguri necesarul zilnic de vitamina C (120 mg).



2. Iaurtul probiotic conţine principii active care reduc cu 25% riscul de a contacta virusul guturaiului.



3. Ficatul, carnea roşie, fructele de mare şi gălbenuşul de ou conţin zinc, un element important pentru întărirea imunităţii. În plus, carnea conţine proteine necesare bunei funcţionări a sistemului imunitar, deoarece anticorpii sunt de fapt proteine de apărare.



4. Peştele oceanic, nucile, alunele, de rapiţă, de soia. Acestea sunt alimente bogate în acizi graşi omega 3, fără de care sistemul imunitar nu ar funcţiona la parametrii optimi.



5. Usturoiul conţine seleniu, un alt aliat al sistemului imunitar. În plus, atât usturoiul, cât şi ceapa conţin compuşi ai sulfului, care previn infecţiile.
6.Zeama de lamaie contine: acid citric, calciu, potasiu, magneziu, cupru, fosfor, mangan si siliciu, aminoacizi, zaharuri, vitaminele A, B, precum si vitamina C.
O lamaie mare contine cam 3-4 linguri de suc si 2-3 lingurite de coaja rasa.

Antibioticele nu distrug virusurile, ci doar bacteriile.



Iar dacă iei antibiotice după ureche, nu faci altceva decât să dezvolţi rezistenţă la respectivele medicamente.
Remedii din natură, la îndemâna tuturor



Daca te temi de injecţii, homeopatia îţi vine în întâmpinare cu un vaccin antigripal homeopatic. Acest vaccin constă, de fapt, în nişte pastiluţe care se administrează câteva zile pe lună. Vaccinul homeopatic, asemenea celui injectabil, se prepară anual din tulpinile virale specifice sezonului gripal respectiv.



Iar dacă vrei să înlocuieşti pilulele contra răcelii cu remedii blânde, cu mai puţine efecte adverse, acestea sunt cele mai indicate tratamente:



Ceaiurile de genţiană, pelin, ghinţură, anghinare, păpădie scad febra. Infuziile se prepară dintr-o linguriţă de plantă uscată la 250 ml apă călduţă. Se bea o cană cu ceai seara, înainte de culcare.Infuzia dintr-o lingură de măghiran uscat la o cană cu apă este recomandată pentru proprietăţile sale diuretice, sudorifice şi expectorante. Decoctul de măceşe grăbeşte vindecarea guturaiului, datorită conţinutului mare de vitamina C. Decoctul se prepară dintr-o mână de fructe uscate, care se fierb în 500 ml de apă. Bea trei căni cu ceai pe zi.Pătlagina, levănţica, cimbrul, isopul sunt plante care calmează senzaţia de usturime din gât. Pregăteşte-ţi câte un ceai din 50 mg de plantă la 250 ml apă şi bea câte două căni zilnic.Uleiurile volatile de busuioc sau de eucalipt desfundă căile respiratorii. Pune câteva picături de ulei volatil în lampa de aromaterapie.Medicii homeopaţi recomandă oscilococcinum, un remediu pentru întărirea imunităţii şi pentru atenuarea simptomelor de răceală.Pentru imunizare nespecifică pot fi folosite: echinacea (comprimate, tinctură); propolis (tinctură), extract de chimen negru (comprimate), oscilococcinum (preparat homeopat). Echinacea se administrează timp de 30 zile, tinctura de propolis, 15 zile, extractul de chimen negru, 4 săptămâni (3-4 capsule pe zi). Oscilococcinum se ia pe toată perioada anotimpului rece, o doză pe săptămână în scop profilactic. De asemenea, se suplimentează cantitatea de vitamina C (consum de citrice, de sirop presat la rece de cătină, afine). Mierea de albine poate fi folosită ca adaos la ceaiuri sau lapte călduţ.

90% din virozele respiratorii nu răspund la tratamentul cu antibiotice
medicii avertizează că nu este deloc indicat să va trataţi acasă, pentru că antibioticele luate fără indicaţiile medicului pot duce la scăderea imunităţii. Cei mai afectaţi de virozele respiratorii sunt copiii mai mici de 10 ani, care nu au sistemul imunitar complet format şi vârstnicii.






Ce trebuie facut dupa gripa?






Deoarece aparatuldigestiv, ficatul si pancreasul au fost agresate, esteindicat ca alimentatia sa se reia cu mancaruri usordigerabile, sucuri de fructe si legume, supe si cremede zarzavaturi, prune uscate, putina zeama de varza murata, tarate, grau incoltit, apoi lapte si lactatecat mai proaspete, carne slaba, peste, pasare, depreferat fierte. Toate acestea sunt necesare, pentruca organismul, o data scapat de boala, are nevoie deun timp pentru a-si reveni. Gripa este o boala ce lasa organismul cu imunitatea prabusita.
In incheiere, trebuie spus ca organismul este dotat dela sine cu capacitatea de a face fata agresiunii virale.



Victime la aceste invazii infectioase cad numai aceia dintre noi care nu au optat pentru un stil de viata rational, de hranire echilibrata, si pentru o medicatie administrata numai dupa o temeinica meditatie.






In cazurile usoare, necomplicate, se poate apela la urmatoarele tratamente naturiste:- impachetare calda cu infuzie de flori de tei sau soc;- frectii cu otet de menta, salvie sau levantica; - inhalatii cu aburi de infuzie de busuioc sau musetel, urzica sau galbenele; - comprese fierbinti pe piept cu suc de lamaie; - bai fierbinti la picioare cu faina de mustar.
Se pot utiliza urmatoarele amestecuri de plante medicinale:



1. CORTEX CINAMMOMI (scortisoara)- 10 g



FLORES SAMBUCI (flori de soc)- 30 g.



HERBA ORIGANI (sovarv) - 30 g.



HERBA SERPYLLI (cimbrisor) - 10 g.



RADIX GEL (radacina de cerentel) - 20 g.



Se prepara o infuzie dintr-o lingura amestec la o cana de apa, se beau 2-3 cani pe zi, indulcita cu miere.



2. FLORES SAMBUCI (flori de soc) - 20 g.



FLORES TILIAE (flori de tei) - 20 g.



HERBA CENTAURI (tintaura) - 10 g.



HERBA TARAXACI (papadie) - 10 g.



CORTEX SALICIS (coaja de salvie) - 20 g.



STROBULI LUPULI (conuri de hamei) - 20 g.



Se prepara un decoct (prin fierbere 5 minute) dintr-o lingura de amestec la o cana de apa, se beau 2-3 cani pe zi indulcite cu miere



3. FLORES CHAMOMILLAE (flori de musetel) - 20 g.



FLORES SAMBUCI (flori de soc) - 20 g.



FLORES TILIAE (flori de tei) - 20 g.



HERBA ORIGANI (sovarv) - 30 g.



HERBA SERPYLLI (cimbrisor) - 10 g.



duminică, 22 martie 2009

Rasaduri si flori

Am pus in solar,pe mijloc,seminte de telina,leustean,salata si conopida.Mai am de pus mai multe dar va trebui sa pregatesc terenul.
Caisul sta sa infloreasca.

Corcodusul inmugurit.


O vrabiuta se uita curioasa la mine, de dimineata,cand stateam in usa privind rasaritul soarelui.



Rasadurile mele de varza ; cele repicate acum 2 saptamani sunt in stanga.Se vad ca sunt mai inalte.Cele din dreapta de tot sunt de varza rosie.




Asa arata salata mea azi dimineata,acoperita de bruma.Nu stiu cand s-o face odata cald sa imi cresca si mie salata asta.





Tufele de narcise si zambilele care au deja boboci.






Deocamdata am doar zambile simple.Poate in toamna imi voi lua si din cele olandeze.







Trandafirii aproape ca au frunzulite noi.








Floricelele mele de padure. Mi-a cam tremurat mana cand am facut poza.









Mazarea pusa la jumatatea lui Februarie a iesit abia de cateva zile, la fel ca cea pusa acum doua saptamani.










Asa era una din ridichile mele de luna azi dimineata.Le-am pus bob cu bob ca sa nu ma chinuiesc sa le raresc dupa aia.Ma felicit acum,caci au rasarit frumos.











Nu stiu ce sa ma fac cu frigul asta.Si cu bruma.Greu mai creste spanacul asta.Tot am zis ca vine caldura si tot am amanat sa il invelesc.Si uite asa mai e putin si trece si luna Martie si astept degeaba.De-acum si-asa au anuntat de maine mai cald,asa ca tot nu le voi inveli.





Mai mult ca sigur ca daca puneam folie pe el din Februarie ,acum aveam spanac din gradina mea la masa.Sa imi fie invatatura de minte.












Capsunile cresc frumos.Azi dimineata erau si ele acoperite de bruma.













Irisii mei pusi asta toamna au inceput sa creasca.














miercuri, 18 martie 2009

Olanesti

Pentru mine,o vacanta la Baile Olanesti,inseamna mai mult decat o simpla vacanta.Este locul in care simt ca respir.L-am indragit inca de prima data cand m-a dus sotul meu acolo.Era in anul 1999. Cu fiecare vizita,mi se pare parca mai frumoasa statiunea.Este adevarat ca este ,din fericire,una din statiunile care au avut norocul sa prospere si sa nu isi parda turistii,asa cum s-a intamplat cu altele care au ajuns in paragina din cauza nepasarii autoritatilor.


Aceasta este chilia sapata in stanca de catre Sfantul cuvios Antonie de la Iezer.Se spune ca,dupa ce Schitul Iezer a fost atacat si 300 de calugari au fost ucişi de soţul ungur al uneia din fiicele domnitorului Mircea Ciobanul şi Doamnei Chiajna pentru un vas cu aur ce fusese îngropat la schit . Schitul a fost atunci dărâmat, aurul furat şi călugării ucişi. In memoria lor, sătenii au cioplit în stâncă trei cruci, după cum aflăm din cartea arhimandritului Veniamin Micle (Sfânta Mânăstire Bistriţa) despre Sfântul Schit Iezer şi viaţa sfântului Antonie de la Iezer.

Sfantul Antonie a reusit sa fuga si s-a ascuns mai sus,in munti,sapandu-si aici,in piatra, o mica chilie si o bisericuta in care a trait tot restul vietii.Pentru realizarea lor a muncit trei ani, zi de zi, iar noaptea o petrecea în privegheri neîntrerupte şi rugăciuni fierbinţi, însoţite de lacrimi izvorâte din inimă. Fatada a fost refacuta mult dupa ce Sfantul Antonie a murit,si este pastrata ca lacas de rugaciune si pelerinaj.
Cuviosul Antonie s-a născut în 1628 în nord-vestul Greciei din parinţi aromâni binecredincioşi, comercianţi. În 1648 se stabileşte la Râmnicu Vâlcea, unde exista o colonie de negustori aromâni, s-a căsătorit şi a avut cel puţin un fiu pe care l-a îndrumat către preoţie. S-a ocupat tot cu comerţul, ca şi părinţii săi şi avea în centrul preocupărilor sale şi viaţa religioasă. La 64 de ani alege viaţa monahală. Numele de Antonie este numele primit la călugărie; nu se ştie cum se numea înainte. A avut dorinţa de a merge în muntele Athos, însă, sfătuit de episcopul Ilarion, se stabileşte la schitul Iezer, pe atunci pustiu, dar aşezat într-un loc nemaipomenit prin frumuseţe şi linişte. Cu ajutorul donaţiilor lui, schitul a fost refăcut. A urmat acolo viaţa monahală şi probabil cu binecuvântarea lui Antim Ivireanul se retrage mai târziu în pustie, izolat în pădurea din apropiere.

Drumul spre aceasta pestera este ,in unele locuri,abrupt si anevoios.Am urcat aproape in genunchi si palme ca sa reusim sa ajungem sus.

Pe unele mici portiuni se poate merge mai bine.

Iar in altele sunt facute un fel de balustrade de care sa te sprijini.
Dar nimic nu mai conteaza cand ajungi sus si vezi peisajul( o poienita plina de verdeata cu o fantana in dreapta la care si ceea ce un singur om a reusit sa faca intr-o zona atat de greu accesibila.
Inauntru,chilia este ca o biserica in miniatura,cu icoane pe toti peretii si loc in care sa te rogi si sa aprinzi o lumanare.
Statiunea Baile Olanesti ocupa primul loc printre statiunile balneoclimaterice din Romania in ceea ce priveste numarul de izvoare, debitul total zilnic al acestora, ca si varietatea compozitiei si a concentratiei apelor minerale. Baile Olaneşti, perla a staţiunilor romanesti, este situata în Nord-Estul Olteniei, jud.Valcea, la o distanţă de 18 km. de Rm. Valcea si la o altitudine de 450 m, intr-o zona colinars cu paduri de foioase. Spre nord si vest este inchisa de crestele calcaroase ale masivului Capatanei: Candoaia (1494 m), Stogul (1494 m), Caprareasa (1799 m), Vanturarita (1873 m) si Gera (1885 m).Statiunea Olanesti are un climat placut, cu influente mediteraneene, caracterizat prin ierni blande si veri racoroase, cu temperatura medie de +9 grade C, precipitatii moderate si nebulozitate scazuta. Factorii naturali de cura, şi anume factorul climatic, relieful variat şi factorul hidromineral, ce consta in cele peste 35 surse hidrominerale (30 izvoare şi 5 sonde ), dau posibilitatea tratarii la Olanesti a unei palete largi de afecţiuni.

Podul din centrul statiunii


Prima atestare documentara a localitatii Baile Olanesti dateaza din 19 iulie 1527.Apele minerale de la Olăneşti sunt menţionate prima dată într-un hrisov din 1760 şi sunt numite ape tămăduitoare, acestea aflându-se pe moşia clucerului Toma Olănescu care construieşte primele camere de băi.In privinta denumirii localitatii Olanesti, parerile sunt impartite. Unele izvoare sustin ca numele statiunii provine de la cavalerii armatei austriece. Acestia se numeau "olane", respectiv "ulani". Altii sunt de parere ca numele se datoreaza in mare parte boierilor locului, cum ar fi Toma Olanescu. Vestea efectului tămăduitor a fost intarita chiar de conducătorul revoluţiei din 1821, Tudor Vladimirescu, care se retragea aici, pe moşia Olanestilor impreuna cu grupul sau de boieri.Primele analize ale acestor ape au fost facute de dr. Karl Friedrich Siller in anul 1830 ceea ce a determinat cresterea numarului de beneficiari ai tratamentului de aici. In anul 1853-1854 se face a doua analiza de catre Petrache Poenaru, iar mai târziu , de profesorul de chimie Alexe Marin.În urma cererii generalului dr. Carol Davila, care vizitase statiunea împreuna cu elevii scolii de medicina din Bucuresti, în anul 1869, d-rul chimist Bernath Lendway face o noua analiza a izvoarelor si comunica rezultatul în ziua de 14 iunie 1869 printr-o telegrama in care isi manifesta surprinderea si incantarea, numind apele ca fiind “de natura extraordinara“.În anul 1873 apele minerale de la Olanesti sunt trimise la Expozitia din Viena, unde sunt din nou examinate, obtinand Medalia de Aur.Dupa lucrarile chimice, analitice, comparatice, apele minerale de la Olanesti, s-au comparat cu mai multe surse straine si s-a constatat ca studiile geologice si hidrologice efectuate de dr.Knott, inspector general al apelor minerale din Austria, ca si analizele chimice ale tuturor izvoarelor minerale facute de prof. Krizan de la Institutul Chimic din Praga au permis ca în anul 1922 sa poata începe captarea, dupa cele mai noi tehnici ale vremii, a 22 surse de ape minerale. Actiunea a beneficiat si de sprijinul casei Rumpel A.G. din Viena, specializata în astfel de lucrari.

Sotul meu,in padure,la marginea statiunii.O oaza de verdeata .

Afectiuni ce pot fi tratate la Baile Olanesti

Statiunea se gaseste printre putinele locuri din tara unde se efectueaza tratamente pentru desensibilizarea organismului la bolnavii cu diverse afectiuni alergice, prin injectii cu apa minerala sulfuroasa izotona direct de la sursaAfecţiunile ce pot fi tratate la Olăneşti sunt:- afectiuni digestive: esofagite, gastrite cronice hipoacide si hiperacide, duodenite cronice, ulcer cronic, enterocolopatii cronice nespecifice, stomac operat;- afecţiuni renale şi ale căilor urinare: litiază renală neoperată sau operată, litiaza căilor urinare, pielonefrită cronică, glomerulonefrita cronică, cistită cronică;- afecţiuni cronice ale ficatului şi căilor biliare: dischinezie biliară,colecistită cronică necalculoasă sau calculoasă (cu calculi nemobilizabili), tulburări după ficat operat (colecistoctemie), hepatită cronică stabilizată, pancreatită cronică; - afecţiuni respiratorii: rinosinuzite cronice alergice, bronşita cronică astmatiformă, astm bronşic alergic, noxe profesionale, stări după pneumopatii microbiene netuberculoase sau virolice, bronşite cronice, traheobronşite cronice, bronsectazie;-afecţiuni metabolice şi de nutriţie: diabet zaharat, dislipidemii, hiperuricemii, gută, obezitate;- afecţiuni dermatologice: psoriazis,ihtioze incipiente,keratodermii eczeme cronice,neurodermite, dermatite seboreice, acnee, piodermite;- afecţiun alergice: de diferite tiologii(alimentare,medicamentoase bacteriologice) şi cu manifestări diferite (respiratorii, digestive, cutanate: urticarii cronice, prurituri, dermite alergice de contact, eczeme profesionale); - boli profesionale (intoxicaţii cu metale grele: Pb, Hg, As); - afecţiuni cardiovasculare: hipertensiune arterială stadiul 1 si stadiul ½, arteropatii periferice;- afecţiuni asociate: afecţiuni reumatismale degenerative, afecţiuni reumatismale abarticulare, stări posttraumatice, osteoporoză, boli ale sistemului nervos periferic, pareze, paralizii, nevroză astenică;- afecţiuni endocrine;- afecţiuni ginecologice cronice.TRATAMENTUL BALNEAR DE OLANESTI cuprinde principalele obiective ale terapeuticii moderne: profilactic (profilaxie primară sau cura de sănătate, şi profilaxie secundară - prevenţie a recăderii bolii), curativ şi recuperaţional.

La iesirea din Pestera Muierilor


Vizitand imprejurimile statiunii,impreuna cu niste prieteni.

Izvoare minerale si indicatii terapeutice Baile Olanesti

In urma studiilor comparative cu alte ape minerale din Europa, s-a constatat ca:


Izvorul 24.


- izvorul mineral nr: 24 din Baile Olanesti, egaleaza sau depaseste efectele apelor de la Contrexville, Karlsbad, Martingni, Viltel, Evian, Tahanon- Izvorul mineral nr. 2 are actiune egala ori superioara a apelor minerale de la Eaux-Bonnes, Barroger, Aix-les-Bains, Baden, Weisbaden, Achen- izvoarele minerale nr.3 si nr.9 au calitati similare apelor minerale de la Ems si Eaux Bonnes- sursa minerala nr. 20 (folosita pentru bai) depaseste calitatile celor din Hall, Salies de Beaurn, Bax, Eaux Bonnes.

Izvorul nr. 3

– CORONA OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă, clorurată, iodurată, sodică, hipotonă.Indicaţii terapeutice: • cură internă (crenoterapie):- gastro-duodenite cronice;- enterocolite cronice nespecifice;- alergoze digestive;- afecţiuni ce necesită cure de coreleză;- afecţiuni metabolice (diabet zaharat necomplicat, hiperuricemie, gută).
Izvorul nr. 5

– MINERVA OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă, clorurată, iodurată, sodică, hipotonă.Indicaţii terapeutice: • cură internă (crenoterapie):- gastro-duodenite cronice;- enterocolite cronice nespecifice;- afecţiuni ce necesită cure de coreleză (colecistită alitiazică, dischinezii);- diabet zaharat compensat.
Izvorul nr. 7

– CRISTAL OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă, clorurată, iodurată, bromurată, sodică, izotonă.Indicaţii terapeutice: • cură internă (crenoterapie):- gastro-duodenite cronice;- afecţiuni ce necesită cure de coreleză (dischinezii biliare, sechele postoperatorii pe căile biliare, colecistite cronice) ;- enterocolite cronice nespecifice;- alergoze digestive, respiratorii, cutanate;- parazitoze intestinale.• terapie parenterală (injecţii):- afecţiuni alergice cu manifestare polimorfă (urticarie cronică, eczeme cronice, prurigouri, psoriazis, ihtioze incipiente, furunculoză cronică, neurodermite, acnee, infecţii urinare, hiperfoliculinemie);• aerosoloterapie:- rinosinuzite cronice;- faringite cronice;- laringite cronice;- traheo-bronsite cronice;- astm bronşic;- rinite cronice alergice;- pneumoconioze.

Izvorul nr. 8

– MARA OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă, clorurată, iodurată, bromurată, sodică, hipotonă.Indicaţii terapeutice:• cură internă (crenoterapie):- gastro-duodenite cronice hipoacide;- enterocolite cronice nespecifice;- afecţiuni ce necesită cure de coreleză (dischinezii biliare, sechele postoperatorii pe căile biliare, colecistită cronică nelitiazică).

Izvorul nr. 9

– TRIUMF OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă, clorurată, iodurată, sodică, hipotonă.Indicaţii terapeutice:• cură internă (crenoterapie):- gastro-duodenite cronice hipoacide;- enterocolită cronică nespecifică cu scaune puţine şi stare de nutriţie bună;- afecţiuni ale căilor biliare care necesită cure de coreleză (dischinezie biliară, sechele după operaţii pe căile biliare, colecistită cronică nelitiziacă) ;- alergoze digestive.

Izvorul nr. 10

– FLORA OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă, oligominerală, hipotonă.Indicaţii terapeutice:• cură internă (crenoterapie):- gastro-duodenite cronice hipoacide;- enterocolită cronică nespecifică;- afecţiuni care necesită cure de coreleză (dischinezie biliară, sechele după operaţii pe căile biliare) ;- afecţiuni renale care necesită cure de diureză (infecţii urinare cronice, pielite, cistite).

Izvorul nr. 11

– PRIMO OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă, oligominerală.Indicaţii terapeutice: • cură internă (crenoterapie):- afecţiuni ale aparatului urinar care necesită cure de diureză (litiază renală, infecţii urinare cronice, pielite, pielocistite).- enterocolită cronică nespecifică;- afecţiuni ale căilor biliare care necesită cure de coreleză (dischinezie biliară, sechele după operaţii pe căile biliare, colecistită cronică nelitiziacă).

Izvorul nr. 12

– TERRA OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă, oligominerală.Indicaţii terapeutice:• cură internă (crenoterapie):- gastro-duodenite cronice;- afecţiuni ale aparatului urinar care necesită cure de diureză (litiază renală, infecţii urinare cronice, pielite, pielocistite).- afecţiuni care necesită cure de coreleză (dischinezii biliare, sechele după operaţii pe căile biliare, colecistite cronice nelitiziace).

Izvorul nr. 13

– EXTAZ OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă, clorurată, sodică, hipotonă.Indicaţii terapeutice:• cură internă (crenoterapie):- gastro-duodenite cronice;- afecţiuni inflamatorii cronice nespecifice ale intestinului în fazele de acalmie;- afecţiuni care necesită cure de coreleză (dischinezii biliare, sechele după operaţii pe căile biliare, colecistite cronice);- afecţiuni care necesită cure de diureză (litiază renală operată, infecţii urinare cronice);- pielonefrite cronice în afara puseelor de acutizare.

Izvorul nr. 14

– CORAL OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă, clorurată, sodică, hipotonă.Indicaţii terapeutice:• cură internă (crenoterapie):- gastro-duodenite cronice;- enterocolite cronice nespecifice;- afecţiuni care necesită cure de coreleză (dischinezii biliare, colecistite cronice nelitiazice);- afecţiuni ale aparatului urinar care necesită cure de diureza
Izvorul nr. 15

– IMPERIAL OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă, clorurată, iodurată, sodică, izotonă.Indicaţii terapeutice:• cură internă (crenoterapie):- gastro-duodenite cronice;- afecţiuni inflamatorii cronice nespecifice ale intestinului în fazele de acalmie;- afecţiuni biliare (dischinezie biliară, sechele postoperatorii ale căile biliare, colecistită cronică nelitiazică) ;- alergoze de natură digestivă, respiratorie, cutanată;- parazitoze intestinale.• terapie parenterală (injecţii):- afecţiuni alergice cu manifestări polimorfe (urticarie cronică, eczeme cronice, prurigouri, psoriazis, ihtioze incipiente, furunculoză cronică, neurodermite, acnee rozacee, infecţii urinare);• aerosoloterapie:- rinosinuzite cronice;- faringite cronice;- laringite cronice;- traheo-bronsite cronice;- astm bronşic;- bronşită cronică astmatiformă;- rinite cronice alergice;- pneumoconioze.

Izvorul nr. 19

– MIRAJ OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă, clorurată, sodică, hipotonă.Indicaţii terapeutice:• cură externă (balneaţie):- afecţiuni ale aparatului locomotor de natură reumatismală;- sechele musculo-articulare posttraumatice;- afecţiuni neurologice periferice cronice.• cură internă (crenoterapie):- gastro-duodenite cronice;- enterocolite cronice specifice cu constipaţii;- colecistite cronice;- tulburări funcţionale ale colonului;- dischinezii biliare;- dislipidemii;- diabet zaharat echilibrat;- obezitate.

Izvorul nr. 24

MAGIC OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă, oligominerală.Indicaţii terapeutice:• cură internă (crenoterapie):- afecţiuni ale aparatului urinar care necesită cure de diureză (litiază renală operată, litiază urinară în afara perioadelor colicative, infecţii urinare cronice, pielite, pielocistite);- afecţiuni metabolice (diabet zaharat compensat, hiperuricemie, gută)
Izvorul nr. 30

– ATLAS OLĂNEŞTI - apă minerală sulfuroasă, clorurată, bromurată, sodică, calcică, magneziană, hipertonă.Indicaţii terapeutice:• cură internă (crenoterapie):- gastro-duodenite cronice;- enterocolopatii cronice nespecifice cu constipaţie;- colecistite cronice;- tulburări funcţionale ale colonului;- sechele după colecistectomie;- diabet zaharat echilibrat;- obezitate.• cură externă (balneaţie):- afecţiuni reumatismale degenerative ale aparatului locomototor
Apele izvoarelor din statiunea Baile Olanesti au fost medaliate cu aur la Expozitia Internationala de la Viena.

Izvoarele locale au efecte superioare apelor din statiuni climaterice europene cu renume.
Statiunea intruneste conditiile optime practicarii diferitelor forme de turism, precum turism montan, agroturism, turism monahal, sportiv, de odihna si relaxare, etc.

Bisericile din Olanesti, precum si schiturile si manastirile din imediata apropiere reprezinta o foarte buna ocazie pentru turismul monahal.

Statiunea se afla intr-o zona montana inconjurata de rezervatii naturale deschise vizitatorilor, precum Rezervatia de Tisa si Rezervatia naturala Stogu (in cadrul Parcului National Buila-Vanturarita), precum si rezervatia Radita - Manzu din Muntii Capatanii, rezervatia Lacul Frumos din Mosoroasa si Rezervatia de Nuferi Albi si Galbeni din Baile Olanesti.

In statiune exista numeroase facilitati in vederea urmarii tratamentelor, atat cu ape minerale cat si pentru fototerapie, hidroterapie, termoterapie, kinetoterapie si fizioterapie
Mediul inconjurator si climatul permit urmarea unei cure de climatologie ce are ca rezultat calmarea, linistirea si eliberarea de stres.

duminică, 15 martie 2009

O zi in natura



Cu cazmaua intr-o mana si punga in cealalta,am pornit alaturi de David prin padure.


O minune intr-o lume minunata.



Stolonii de fragi




O alta minune rasarita intr-un ochi de lumina.










Astazi am fost la padure cu sotul si cu baiatul nostru.O zi superba si calda pe care era pacat s-o ratez.Am luat flori cu tot cu radacina si stoloni de fragi ca sa imi pun in gradina.




Am mai luat si niste pamant,caci este cel mai bun pentru florile din ghiveci.Doar ca nu am stat prea mult caci baiatul meu nu mai avea rabdare. Vroia sa se plimbe cu masina.Asa ca am apucat sa iau numai o punga .Buna si aia deocamdata.




Ajunsi acasa,am reusit sa pun florile in gradinita din fata si jumatate din stolonii de fragi in gradina de legume pe o margine.Sper sa se prinda si sa se inmulteasca.




Voi mai face o incursiune peste vreo 2 saptamani sa mai iau niste pamant pentru flori.Vreau sa schimb pamantul la toate florile din ghivece .Alea care mi-au ramas,caci,din cauza frigului din bucataria mea(ca in alta parte nu am unde sa le tin) cam jumatate au murit din pacate.Pana vom face o casuta mai spatioasa ma voi axa doar pe plante de gradina.Sper doar sa nu mai pierd si restul de flori de ghiveci care mi-au ramas .Mai ales lamaiul cu care m-am chinuit vreo 5 ani sa il cresc.Ar fi pacat sa il pierd tocmai acum,cand mai e putin si va face fructe.Cel putin asa am citit,ca lamaii nealtoiti vor face fructe dupa vreo 7 ani.

sâmbătă, 14 martie 2009

O sambata in bucatarie


O tufa de stevie din spatele casei.


Aici am ceapa si usturoi din gradina.Merg de minune langa mancarea pe care am gatit-o.


Azi am gatit jumatate din zi.Am facut ciorba de stevie si spanac cu oua intregi,pachetele cu stevie si spanac,mazare cu soia si legume si am pregatit ingredientele pentru o salata orientala.


Intre timp a iesit si soarele.Si,desi este inca frig,parca alta pofta de treaba am cand vad o raza de soare.




Ciorba de stevie si spanac







Am pus apa la fiert intr-o oala.

Am tocat 2 cepe mari si le-am inabusit in 3 linguri de ulei si 2 de apa.Am taiat cubulete 1 pastarnac,cateva felii de telina,1 morcov mare,1/2 dovlecel si 1 ardei gras pe care le-am pus impreuna cu ceapa inabusita in apa care clocoteste.Cand aproape au fiert,am pus cateva cubulete de spanac congelat si 1/2 kg stevie.





Dupa 10 minute de cand au inceput sa fiarba,am pus sucul de rosii fierbinte,fidea si am spart cateva oua si le-am dat drumul intregi in ciorba.Dupa ce ouale au fiert,am adaugat bors dupa gust,sare,verdeata si cativa catei de usturoi tocati marunt.





Asta este compozitia pentru pachetelele cu stevie si spanac. Reteta am postat-o aici http://gradinapasiuneamea.blogspot.com/2009/03/de-primavara.html



Iar aici vedeti cum am taiat foile de placinta in doua si le-am umplut.